Canibalismul este unul dintre tabuurile extreme ale omenirii... dar ce presupune să ucizi și să devorezi o altă ființă umană?

• Termenul de ”canibal” provine de la indienii Carib din Caraibe. Indienii Carib erau acuzați de vecinii lor că sunt foarte fioroși și că mănâncă oameni. Spaniolii aveau o problemă în a pronunța ”r”-ul din Carib, astfel că numele a devenit Canib și, în cele din urmă, Canibales.

• Aceia dintre noi care și-au ros unghiile sau au mâncat un pic din părul propriu pot fi considerați un fel de canibali. Fenomenul se numește autocanibalism.

• ”Kuru” este o boală întâlnită la anumite triburi din Papua Noua Guinee despre care se crede că este contractată în urma consumului de carne umană. Cercetătorii o consideră un echivalent la oameni al bolii vacii nebune.

• Canibalii apar chiar și în povești; teribila mamă vitregă dorea să mănânce inima Albei-ca-zăpada, uriașul din Jack și vrejul de fasole adora să devoreze englezi, iar Hansel și Gretel au fost capturați de o vrăjitoare mâncătoare de copii obraznici.

• Se crede că aztecii practicau canibalismul pentru a-și îmbuna zeii. Unul dintre împărații lor, Montezuma, avea chiar o slăbiciune pentru coapse de om servite cu sos de roșii și chili.

• În 1972, un avion la bordul căruia se afla echipa de rugby a Uruguayului s-a prăbușit în Anzi. Cei care au supraviețuit s-au văzut nevoiți să consume carnea celorlaltor victime pentru a rămâne în viață și au fost, în cele din urmă, salvați după 72 de zile.

• Există canibali și în regnul animal. Calmarul lui Humboldt este cunoscut ca devorator al semenilor, mai ales al acelora răniți. Tentaculele lor ascuțite și țepoase taie prada și o trag către gură unde botul de mărimea unei bâte de baseball o poate despica în bucăți masticabile.

• Tribul Fore din Papua Noua Guinee consumau fiecare parte a celor decedați, inclusiv oasele și fecalele. Această practică, numită endocanibalism, s-a născut, de fapt, din dragoste și respect, deoarece membrii tribului considerau că, în felul acesta, semenii lor trăiau veșnic.

• Un obicei canibalistic numit Ko Ku și Ko Kan a apărut în China. Fiii și fiicele își donau părți din corp, cum ar fi ficatul, părinților bolnavi. O prințesă pe nume Miao Chuang și-a oferit brațele tăiate tatălui său bolnav, după care a fost zeificată.

• Există numeroase forme diverse de canibalism. Unele dintre formele mai puțin studiate sunt canibalismul gastronomic care nu derivă din nevoia de supraviețuire, canibalismul medicinal care presupune consumarea țesuturilor sau oaselor umane în scopuri medicinale și canibalismul sadic care înseamnă uciderea și consumul victimelor umane din motive sadice sau psihopatologice.

• Doi cercetători, Garn și Block, au sugerat că un om obișnuit ar oferi aproximativ patru kilograme de proteine, ceea ce înseamnă necesarul nutrițional zilnic pentru 60 de adulți.

• Expediția Donner reprezintă un grup de pionieri americani care, aflați într-o călătorie spre California în 1846, au recurs la canibalism pentru a supraviețui după ce au rămas blocați din cauza zăpezii în Sierra Nevada. Din cei 87 de membri ai expediției, numai 48 au supraviețuit și au ajuns în California.

• Susținătorii vegetarianismului din Berlin au creat un anunț publicitar online pentru un nou restaurant numit ”Flime”, cerând clienților să-și doneze părți ale corpului. Ei au motivat realizarea acestei farse elaborate prin faptul că doreau să atragă atenția consumatorilor asupra pericolelor consumului de carne.

• În 2007, tribul Tolai din Papua Noua Guinee și-a cerut scuze pentru uciderea și consumul a patru misionari din secolul al XIX-lea. Aceștia fuseseră uciși din ordinul căpeteniei Taleli, după care au fost gătiți și mâncați.

• În Australia, canibalismul era practicat pentru a căpăta puterile persoanei care era devorată. Triburile care-și mâncau dușmanii consumau creierul pentru cunoștințe, inima pentru curaj și forță, iar picioarele dacă victima fusese un alergător rapid.