GENIUL: TEORIA INFIDELITĂȚII A LUI ALBERT EINSTEIN


de Patrick J.Kiger

Pentru fizician, monogamia era ca ”un fruct acru”

După cum scria în scrisorile sale, de-a lungul anilor, Einstein a dezvoltat o viziune complicată asupra relației bărbat-femeie.

Într-o scrisoare din iunie 1953, Albert Einstein încearcă să consoleze o prietenă care descoperise că soțul său are o aventură, sfătuind-o să nu ia lucrurile personal. A înșela, spunea el, este ceva obișnuit pentru ființele umane.

"SUNT SIGUR CĂ ȘTII CĂ MAJORITATEA BĂRBAȚILOR (PRECUM ȘI DESTULE FEMEI) NU SUNT, PRIN NATURA LOR, MONOGAMI.”

Sunt sigur că știi că majoritatea bărbaților (precum și destule femei) nu sunt, prin natura lor, monogami.”, scria el, conform unei traduceri a originalului din germană, publicată decenii mai târziu.”Natura își va manifesta tendințele chiar și mai puternic atunci când convențiile și circumstanțele impun rezistențe în calea individului.”

Era un subiect pe care fizicianul îl cunoștea destul de bine din proprie experiență. Einstein însuși a fost necredincios primei sale soții, Mileva Maric, pe care, în cele din urmă, a și părăsit-o pentru a se căsători cu amanta sa, Elsa Einstein, care-i era și verișoară. După divorțul de Mileva și căsătoria cu Elsa, Albert și-a reluat curând cochetăriile cu numeroase alte femei.

”Trebuie să țineți cont că, în Europa acelor timpuri, pentru un bărbat carismatic, curtat, comportamentul său nu era neobișnuit”, a declarat Gerald Holton, fizician și istoric științific la Harvard, într-un interviu pentru revista Discover, în 2006.

Ceea ce era oarecum extraordinar, însă, era onestitatea lui Einstein cu privire la interesele sale extraconjugale și crearea abilă a unui cod moral nuanțat în care infidelitatea își găsise un loc confortabil. Așa cum se observă în scrisorile sale, de-a lungul anilor, Einstein a dezvoltat o viziune complicată a relației bărbat-femeie.


Albert Einstein a avut multe calități, dar fidelitatea nu s-a numărat printre ele.

Einstein nu era nici un adept al căsniciei. A locuit împreună cu prima sa soție, Mileva, și au avut un copil înainte de a se căsători. Așa cum scrie biograful lui Einstein, Walter Isaacson, după separarea cuplului, Einstein nu s-a grăbit deloc să legalizeze despărțirea pentru a se putea căsători cu Elsa, amanta sa. După cum scria într-o scrisoare din 1915: ”Încercările de a mă forța să mă căsătoresc vin din partea părinților verișoarei mele și, în cea mai mare parte, sunt generate de vanitate, deși prejudecățile morale, încă foarte puternice la vechea generație, joacă și ele un rol.”

În cele din urmă, Einstein a cedat și a obținut divorțul de la Mileva pentru a putea rosti jurămintele matrimoniale în fața verișoarei sale. Potrivit lui Isaacson, Einstein i-a mărturisit viitoarei sale foste soții preocuparea sa pentru reputația celor două fiice mari ale Elsei, care ar avea de suferit din cauza bârfelor la adresa relației mamei lor cu el.

”FIECARE TREBUIE SĂ FACĂ CEEA CE-I FACE PLĂCERE ȘI NU FACE RĂU ALTCUIVA.”

Einstein părea să prefere ceea ce azi am numi iubire liberă.

După căsătoria cu Elsa, el a început o relație pasională cu secretara sa, Betty Neumann, iar, în scrisori, își imagina cum ar fi să trăiască cu aceasta și cu Elsa într-o casă mare. (Când amanta sa a respins ideea, el a admis că ea avea mai multă considerație ”pentru dificultățile geometriei triunghiulare decât mine”.)

Într-o scrisoare trimisă Elsei, care descoperise că soțul său avusese o aventură cu una dintre prietenele sale, berlineza mondenă Ethel Michanowski, Einstein susținea că” fiecare trebuie să facă ceea ce-i face plăcere și nu face rău altcuiva.”


GALERIE: IUBIRILE LUI EINSTEIN

Einstein, pur și simplu, considera aventurile sale niște chestiuni neînsemnate, care nu afectau sentimentele sale pentru soție. ”Dintre toate femeile, sunt atașat cu adevărat doar de dna L., care este absolut inofensivă și decentă, și chiar și așa nu există niciun pericol pentru ordinea divină a lumii”, scria el într-o scrisoare din anii 1930 lui Margot, fiica celei de-a doua soții, pe care se baza pentru a o tempera pe Elsa în privința aventurii. (Potrivit biografului Isaacson, ”dna L” era o austriacă, Margarete Lebach, cu care Einstein a avut o relație extraconjugală.)

Mai mult, Einstein i-a spus prietenei sale al cărei soț o înșela, că oamenii au o dorință naturală de a avea aventuri și nu le făcea niciun bine să reziste tentației de a face asta. Când un bărbat se forțează să rămână monogam, observa el, ”viața este ca un fruct acru pentru toți cei implicați.”

Dar această înclinație umană vine cu o povară, scria Einstein. De obicei, se ajunge la situația în care un bărbat este prins între două femei care pot deveni ostile una alteia din cauza lui. ”Pentru o persoană bine intenționată, nu există o soluție satisfăcătoare la această problemă”, mai scria el.

”CÂND UN BĂRBAT SE FORȚEAZĂ SĂ RĂMÂNĂ MONOGAM, VIAȚA ESTE CA UN FRUCT ACRU PENTRU TOȚI CEI IMPLICAȚI.”

Nu este clar dacă Einstein, vorbind de ”persoană bine intenționată”, se referea la soțul necredincios sau la soția trădată. Însă, în oricare dintre cazuri, în viziunea lui Einstein, nu infidelitatea în sine era testul de caracter, ci cum fiecare dintre soți se comportă unul față de celălalt ca urmare a acesteia. Dacă un soț își tratează soția decent în alte aspecte, ea ar trebui să tolereze adulterul. ”Ar trebui să răspunzi păcatelor lui cu un zâmbet și nu să stârnești un război din cauza asta”, scria el.

După părerea lui Einstein, decența includea discreție în privința aventurilor, deși Einstein însuși nu a fost chiar discret în privința relațiilor sale. În scrisoarea către Elsa în care vorbea despre relația sa cu Ethel Michanowski, el o lăuda pe ”dna M” pentru că nu a rănit-o pe Elsa spunându-i despre relația lor. ”Nu ți-a spus un cuvânt”, scria Einstein. ”Nu este asta ireproșabil?”

Este evident că Einstein iubea compania femeilor, dar atitudinea sa relaxată în privința relațiilor este posibil să se fi datorat propriului disconfort față de sentimentele profunde. ”Confruntat cu nevoile emoționale ale altora”, scrie Isaacson în biografie, ”Einstein avea tendința să se retragă în obiectivitatea științei lui.”

În același timp, aversiunea marelui om de știință față de monogamie a avut un cost. La moartea celui mai bun prieten al său din facultate, Michele Besso, Einstein îi spunea fiului acestuia: ”Ce am admirat la tatăl tău a fost că, toată viața, a rămas cu o singură femeie. Acesta este un proiect unde eu am eșuat teribil, de două ori.” 

Vizitează Geniul și află mai multe despre acest subiect.

Informații serial