Emerging Explorers 2

Emerging Explorers 2

Cunoaște tinerii exploratori National Geographic
Programul Emerging Explorers al National Geographic recunoaște și sprijină tinerii cu înzestrări speciale care ne inspiră: aventurieri, cercetători, fotografi, povestitori – exploratori care aduc deja schimbări în lumea din jurul lor în etapele timpurii ale carierei lor. Pentru a-i ajuta să-și realizeze potențialul, National Geographic oferă fiecăruia un premiu de 10.000 de dolari pentru cercetare și explorare.
Suntem mândri să vă facem cunoștință cu al doilea grup de tineri exploratori prin intermediul a șase videoclipuri de prezentare, care evidențiază activitatea și descoperirile lor remarcabile, ce produc schimbări pozitive în lumea noastră.

Christopher Golden
Christopher Golden studiază efectele fenomenelor globale ale mediului asupra sănătății umane. Obiectivul său este să determine cum probleme precum epuizarea populațiilor de animale sălbatice, schimbările produse de utilizarea terenurilor sau schimbările climatice afectează bunăstarea oamenilor pentru ca apoi să conecteze rezultatele cu politici realizabile. Golden își desfășoară activitatea la Harvard School of Public Health și, recent, a fost numit director al Wildlife Conservation Society’s Health & Ecosystems: Analysis of Linkages (HEAL).
Golden efectuează muncă de teren din perspectivă ecologică și a sănătății publice în Madagascar din 1999. Studiul său asupra vânatului de specii sălbatice în această țară a demonstrat că oamenii și fauna sălbatică sunt în pericol și a inspirat măsuri de înlocuire a vânatului cu creșterea găinilor. Două proiecte HEAL în care Golden este implicat au scopul de a determina cum colapsul pescuitului global afectează siguranța hranei și generează malnutriție la nivel global; și, în parteneriat cu Facebook, el studiază rolul spațiilor verzi și al parcurilor naționale în generarea de beneficii pentru sănătatea mentală, creșterea fericirii și reducerea stresului.

În cuvintele sale:
”Cred că a ne conecta la mediile naturale este atât de important. Gândesc, inventez și creez cel mai bine atunci când sunt pierdut într-o pădure.” – Christopher Golden

Sanga Moses


Întreprinzătorul social Sanga Moses are o viziune: să furnizeze energie pentru gătit curată, necostisitoare tuturor africanilor îmbunătățindu-le situația socio-economică și inversând efectele despăduririlor. În 2009, a renunțat la slujba sa într-o bancă de renume din Uganda pentru a-și urma visul. A lucrat cu studenți la inginerie pentru a proiecta cuptoare de ardere și prese de brichetat care ar putea transforma deșeurile alimentare în combustibil.
La patru ani după fondarea organizației sale sociale Eco-Fuel Africa, 2500 de fermieri folosesc cuptoarele sale și fiecare câștigă în medie 30 de dolari pe lună ca venit suplimentar. Compania sa a creat o rețea de 460 de femei vânzătoare care câștigă, fiecare, aproximativ 150 de dolari lunar din vânzarea combustibilului său curat pentru gătit. Peste 19.000 de gospodării din Uganda sau aproximativ 115.000 de oameni folosesc în prezent combustibilul său curat zilnic și pot să economisească cel puțin 200 de dolari anual la cheltuielile pentru energie. Cărbunele cu ardere mai curată reduce totodată și poluarea aerului interior, bolile respiratorii și facturile medicale. În loc să petreacă ore adunând lemne, fetele pot merge la școală, iar femeile pot amenaja grădini de bucătărie sau iniția afaceri.

În cuvintele sale:
Arderea lemnului drept combustibil nu numai că distruge copacii Ugandei, dar și oportunitățile de acces la sănătate și educație ale celor mai săraci dintre cetățenii noștri. Le oferim lor o alternativă.” - Sanga Moses

Maritza Morales Casanova


Ecologista Maritza Morales Casanova a petrecut ultimele decenii încercând să revoluționeze educația și conștiința ecologică în Mexic... și are doar 29 de ani. La vârsta de 10 ani, ea a fondat organizația ecologică HUNAB (Humanity United to Nature in Harmony for Beauty, Welfare and Goodness) motivată de faptul că a observat copiii din cartier făcând rău animalelor și vegetației.
Organizația a crescut și a devenit forța din spatele unui uriaș parc educațional al cărui obiectiv este nu numai să ofere copiilor cunoștințe despre conservare dar și abilități de conducere pentru a deveni puternici activiști și agenți ai schimbării. Astăzi, Ceiba Pentandra Park oferă experiențe de învățare gratuite, interactive copiilor și profesorilor pe subiecte variate, de la schimbările climatice și conservarea zonelor umede la protejarea faunei sălbatice și poluare. La finalizare, parcul va găzdui 64.000 de copii în fiecare an. Cel mai neobișnuit aspect al parcului sunt profesorii săi: alți copii. ”Copiii au o mare capacitate de a fi lideri. Știu asta pentru că am trăit această experiență”, spune Maritza. Casanova a fost laureată a Premiilor Rolex pentru Mediu din 2012.

În cuvintele sale:
”Educația este cea mai puternică armă pe care o avem pentru rezolvarea problemelor mediului. Oferă copiilor informație, abilități de conducere și încredere și ei vor schimba lumea.” – Maritza Morales Casanova

Shivani Bhalla


Biologul ecologist Shivani Bhalla, kenyană de a patra generație, lucrează la protejarea viitorului populațiilor de lei din Kenya, populații ce se reduc rapid. Ea este fondatoarea și directorul executiv al Ewaso Lions, o organizație ecologistă care se bazează pe cercetarea științifică și implicarea comunității pentru a promova coexistența dintre oamenii și leii care împart aceleași habitate. Aceasta este singura organizație care se concentrează pe leii care trăiesc atât în interiorul cât și în exteriorul zonelor protejate din nordul Kenyei.
În prezent, există mai puțin de 2000 de lei în Kenya și aceștia ar putea dispărea în decurs de două decenii dacă pierderea habitatului și conflictul cu oamenii continuă. Programele inedite ale organizației Ewaso Lions, care implică tineri războinici tribali precum și femei și copii, contribuie la încurajarea sprijinului local pentru conservare. Echipa lui Shivani a schimbat radical atitudinile locale, iar populația de lei pe care o monitorizează a crescut la numărul cel mai mare din 12 ani.

În cuvintele sale:
”Atunci când le oferi comunităților locale motive să adopte conservarea, oamenii și leii pot coexista, iar această specie incredibilă de animale poate supraviețui.” – Shivani Balla

Robert Wood
Electrotehnicianul Robert Wood este expert în roboți care zboară, roboți pe care îi îmbrăcăm, roboți flexibili și roboți mici de mărimea unei monede. El a fondat Microbiotics Lab în cadrul Universității Harvard, unde conduce o echipă care inventează și creează clase cu totul noi de microroboți și roboți realizați din materiale moi care ar putea, într-o zi, să joace un rol transformator în medicină, misiuni de căutare și salvare, agricultură.
Ani de zile, echipa s-a concentrat pe crearea de roboți zburători autonomi, numiți RoboBees, care ar putea fi trimiși în misiuni considerate periculoase, din zone izolate sau în misiuni prea obositoare pentru oameni sau animale. Mașinile au un torace de mărimea unei muște, o anvergură a aripilor de trei centimetri și o greutate de 60 miligrame. Cel mai recent prototip bate din aripi de 120 de ori pe secundă, planează și zboară pe traiectorii prestabilite. În domeniul roboticii moi, laboratorul inventează materiale noi și le conferă funcționalitate electrică sau mecanică astfel încât să interacționeze cu oamenii în siguranță. Spre exemplu, echipa sa a creat senzori și mecanisme de activare pentru aplicații în reabilitare și interacțiuni om-robot, care sunt la fel de moi ca și pielea umană.

În cuvintele sale:
”Nu există soluții standard pentru crearea unor astfel de roboți. Inventarea lor din materiale complet noi și la scări complet noi generează o lume de întrebări noi.” – Robert Wood

Nizar Ibrahim
Paleontologul germano-marocan Nizar Ibrahim, cercetător cu un postdoctorat în anatomia vertebratelor și paleontologie la Universitatea din Chicago, cutreieră deșerturile din Africa de Nord în căutarea indiciilor de viață din perioada Cretacic, când zona era un mare sistem de râuri în care abunda viața în forme diverse. Pe lângă descoperirea unor oase uriașe de dinozaur, Ibrahim a descoperit amprente fosilizate și o nouă specie de reptile zburătoare, cu o anvergură a aripilor de aproape 5,5 metri, ce a trăit acum 95 de milioane de ani.
Lucrarea sa viitoare, care descrie ecosistemul de la mijlocul perioadei Cretacic a ceea ce este acum deșertul Sahara din Maroc, va fi o piatră de hotar, oferind cea mai detaliată relatare a diversității, paleoecologiei și contextului geologic ale fosilelor de vertebrate din Africa de Nord. Descrierea sa este cu atât mai importantă cu cât nordul Africii și perioada Cretacicului de mijloc sunt puțin explorate și reprezentate în paleontologie. ”Am găsit o întreagă lume pierdută; o fereastră către un moment de majoră schimbare evolutivă”, spune el.

În cuvintele sale:
”Paleontologia este precum munca unui detectiv. Este uimitor să pui laolaltă indicii și să recreezi un peisaj de acum sute de milioane de ani în care animale de pradă gigantice s-au dezvoltat și în care s-au petrecut schimbări evolutive enorme.” – Nizar Ibrahim